Aplicatii ale principiului intai al termodinamicii in transformarea izobara
Intr-o transformare izobara masa si presiunea sunt constante pe durata desfasurarii procesului, deci m = const si p = po = const
δL = pdV
po(V2 - V1) = νR(V2 - V1)
V2 - V1 = νR/po(T2 - T1)
L = poνR/po (T2 - T1 ) = νR(T2 - T1)
L = νR(T2 - T1)
Qp = mcpΔT = m( R/M + cv)ΔT = m(R/M + iR/2M)ΔT
Din relatia Robert Mayer cp - cv = R/M rezulta cp = R/M + cv
Qp = mR/M(1 + i/2)ΔT = mR/M[(i + 2)/2]ΔT,
Qp = νMR/M[(i + 2)/2]ΔT = νR[(i + 2)/2]ΔT
i - numarul gradelor de libertate:(numarul parametrilor independenti necesari pentru descrierea miscarii moleculei ) pentru gaz ideal monoatomic i = 3 ;
pentru gaz biatomic i = 5 si pentru molecule poliatomice i= 6
Principiul intai al termodinamicii se poate scrie in cazul unei tranformari izobare cu absorbtie de caldura si efectuare de lucru mecanic.
δQ = dU + δL
δL = pdV
δQ = dU + pdV
δQ = d(U + pV) - Vdp = dU + pdV + Vdp - Vdp = dU + pdV
Notam d(U + pV) = dH unde H = U + pV
H se numeste entalpia sistemului care este o marime de stare si este o diferentiala totala exacta. Intr-o transformare izobara dp = 0 si atunci
δQ = d (U + pV) = dH
Q = H2 - H1 c)Legea transformarii izoterme. Aplicatii.
Descrie comportarea unei mase date de gaz cand sufera o transformare la temperatura constanta (masa si temperatura sunt constante).
Legea transformarii izoterme se mai numeste si legea Boyle-Mariotte. Enuntul legii este: Presiunea unui gaz aflat la temperatura constanta variaza invers proportional cu volumul gazului. Aplicatii. Legea Boyle-Mariotte
Conversia oC(Celsius) «» oF(Fahrenheit) Introduceti un numar intr-unul dintre domeniile de mai jos:
Ştiaţi că:
¤. . . inaintea descoperirii principiului intai al termodinamicii lucrul
mecanic si caldura au fost considerate marimi de natura diferita cu unitati de masura diferite kgf·m pentru lucru mecanic
si kcal pentru caldura . Odata cu aparitia principiului intai s-a inteles ca cele doua marimi sunt similare si in consecinta
este necesar sa se foloseasca o singura unitate de masura atat pentru lucru mecanic cat si pentru caldura.
Nucleele stabile din natura au numarul de masa 92 ≥ A ≥ 1. Nucleele cu numarul de masa A > 92 sunt obtinute pe cale artificiala
si sunt instabile. Acestea se dezintegreaza emitand particule 24α, β+ sau β-.
Prin dezintegrarea unui uncleu greu numarul de masa scade obtinandu-se un nucleu cu masa intermediara care are energia de legatura pe nucleon
mare (B = Wℓeg/A). Nuclee stabile se obtin nu numai prin dezintegrarea sau fisionarea nucleelor grele, ci si prin unirea
nucleelor usoare de la inceputul sistemului periodic: 12H si 13H numite reactii de fuziune,
cand energia de legatura pe nucleon (B) creste.
Fuziunea nu se observa in mod spontan pe Pamant datorita fortelor electrostatice de respingere foarte mari care se exercita intre nucleele care interactioneaza.
Reactiile de fuziune sunt posibile la temperaturi foarte ridicate degajandu-se o mare cantitate de energie.
Pentru a derula continutul din container in sus sau in jos tine mouse-ul (fara click) pe butonul corespunzator
Nucleele stabile din natura au numarul de masa 92 ≥ A ≥ 1. Nucleele cu numarul de masa A > 92 sunt obtinute pe cale artificiala
si sunt instabile. Acestea se dezintegreaza emitand particule 24α, β+ sau β-.
Prin dezintegrarea unui uncleu greu numarul de masa scade obtinandu-se un nucleu cu masa intermediara care are energia de legatura pe nucleon
mare (B = Wℓeg/A). Nuclee stabile se obtin nu numai prin dezintegrarea sau fisionarea nucleelor grele, ci si prin unirea
nucleelor usoare de la inceputul sistemului periodic: 12H si 13H numite reactii de fuziune,
cand energia de legatura pe nucleon (B) creste.
Fuziunea nu se observa in mod spontan pe Pamant datorita fortelor electrostatice de respingere foarte mari care se exercita intre nucleele care interactioneaza.
Reactiile de fuziune sunt posibile la temperaturi foarte ridicate degajandu-se o mare cantitate de energie.
