Calculul grosimii aparente


refractia.prin.lama


Se poate afla grosimea aparenta e' din triunghiul ICE
tg β = IE/e' ,     β = i ,     tg i = IE/e' ,
Din triunghiul IPI' se afla IE = I'P
tg r = PI'/e = IE/e
IE = e·tg r
tg i e·tg r /e'
tg i / tg r = e/e'
Pentru unghiuri mici tg i ≈ sin i si tg r ≈ sinr
tg i/tg r ≈ sin i / sin r = e/e', sau din legea refractiei
n = e/e' , de unde
e' = e/n = e/[n2/n1]
e' = e·n1/n2

Refractia atmosferica

Aerul atmosferic nu este un mediu omogen din punct de vedere optic, indicele sau de refractie variind in functie de densitatea sa care scade pe verticala odata cu cresterea inaltimii
[ ρ = ρo·e-μgh/RT     unde ρo este densitatea la inaltimea h = 0, μ = 28 kg/kmol, este masa molara a aerului, R = 8310J/kmolK], T temperatura absoluta, iar g este acceleratia gravitationala, considerand T = const si g = const]. Din aceasta cauza lumina care vine de la Soare va parcurge o traiectorie curba, dand impresia ca astrul s-ar afla mai sus decat este in realitate. Vedem imaginea virtuala a Soarelui in prelungirea ultimei raze de lumina care a ajuns la noi . Pentru reprezentarea fenomenului ne putem imagina atmosfera ca fiind alcatuita din foarte multe straturi paralele , fiecare strat avand indicele de refractie putin diferit de al celuilalt. Refractia atmosferica
In figura se vede ca observatorul aflat in O nu primeste lumina de la Soare dupa directia initiala SI1, ci dupa OS. In felul acesta astrele vor apare totdeauna mai sus decat sunt in realitate. Cand Soarele, de exemplu, se vede la orizont, el se afla de fapt cu aproximativ 7o mai jos sub linia orizontului. Dimineata vedem Soarele rasarind cu toate ca Soarele se afla sub linia orizontului cu 7o, iar seara inca i-l vedem cu toate ca este sub linia orizontului cu 7o Acest fenomen are ca efect prelungirea zilei cu mai bine de o ora. Tot datorita acestei refractii Luna si Soarele par turtite pe verticala cand sunt vazute la orizont . Acest tip de refractie se numeste refractie atmosferica, atunci cand lumina provine de la corpuri ceresti si refractie terestra cand lumina provine de la corpuri de pe Pamant.



Circuite.electrice

Din caietul grefierului

¤ "Este adevarat, onorata instanta: paratul - nefiind de specialitate - a operat porcul reclamantului fara instrumente corespunzatoare, motiv pentru care, in timpul operatiei, s-a folosit si de un cutitul de bucatarie; contrar celor consemnate in expertiza, porcul nu a decedat insa din cauza folosirii acestui cutit, deoarece, mai inainte de intrebuiuntare, paratul a avut grija si l-a dezinfectat cu o cantitate suficienta de tuica batrana".

¤ "Cu privire la la bonurile falsificate, nu recunosc invinuirea ce mi se aduce cum ca le-as fi falsificat eu. Este adevarat ca aceste bonuri au fost scrise si semnate de mine in locul vanzatorilor respectivi, dar acest lucru nu l-am facut cu intentia de a falsifica, ci pentru ca imi erau necesare sa justific unele lipsuri din gestiunea mea . . . "

¤ "- Stii pentru ce fapt esti trimis in judecata?
-Stiu onorata instanta ! Este adevarat, am fortat cu o bara usa magaziei de la cantina.
- Ce te-a indemnat sa faci acest lucru?
-Pai , m-am gasit cu niste prieteni si fiindca m-am luat cu vorba mi-a fost necaz ca pana una alta se inchisese cantina . . . "

¤ ". . . pentru ceas, va rog sa nu fiu pedepsit deoarece, mai inainte de a fi prins, profitand de betia reclamantului, i-l mai luasem odata de la mana dar, vazand ca sunt observat de un cetatean, i-l pusesem la loc; asa ca, acum ceasul era pe jumatate al meu . . ."
Orientare

banner.t2



cap.optica
reflexia.si.refractia
Reflexia si refractia luminii. Se introduce o sursa de lumina intr-un mediu lichid si o rotim intr-un plan de incidenta, observam o raza refractata la suprafata de separare a celor doua medii. O data cu cresterea unghiului de incidenta raza refractata devine tot mai slaba in intensitate, iar cea reflectata mai puternica. Pentru un unghi de incidenta ℓ = i > arcsin(1/1.33) apare fenomenul de reflexie totala.
- ℓ se numeste unghi limita. Unghiul limita se calculeaza cu relatia:
ℓ = arcsin(n2/n1)


Ştiaţi că:

¤ . . . Fermi (f) este unitate de masura pentru lungime. A fost denumita astfel in cinstea fizicianului italian Enrico Fermi . Fermi este o unitate tolerata pentru lungime utilizata in fizica atomica , intrucat corespunde cu dimensiunile nucleelor atomice. Astazi in locul ei se foloseste femtometru (fm).
1 f = 1 fm = 10-12 mm = 10-15 m.

¤ . . . . Toti fizicienii folosesc astazi uitatea de masura pentru sectiunea eficace numita barn
[ 1 barn = 10-24cm2 ]

¤ . . . Fermi a fost intrebat cat de mare poate sa fie sectiunea eficace a unei reactii nucleare, la care Fermi a raspuns "as big as a barn", in dictionarul englez-roman barn inseamna sura sau sopron.


imagine.r.si.v.
sus

«Pagina precedenta      Linkuri utile      Pagina urmatoare»



Postati:

Facebook widgets   Twitter widgets   Google plus widgets   linkedin