header_br


Google      




Incursiune in lumea fizicii


Aplicatii ale efectului fotoelectric extern







Celula fotoelectrica


Din punct de vedere constructiv celula fotoelectrica este alcatuita dintr-un balon de sticla vidat sau cu gaz prevazut in interior cu doi electrozi. Pe o portiune din peretele interior se afla depusa o pelicula subtire dintr-un material fotoemisiv, de exemplu argint si cesiu sau cesiu si stibiu. Aceasta pelicula serveste drept catod C, in fata lui este fixat al doilea electrod de diferite forme numit anod, care fiind la un potential pozitiv fata de catod are rolul de a colecta fotoelectronii emisi de catodul iluminat.
celula fotoelectrica Circuite electrice
Daca in circuitul exterior se stabileste un curent de fotoelectroni a carei intensitate este proportionala cu fluxul energetic, atunci curentul fotoelectric produce pe rezistorul de sarcina o cadere de tensiune cu atat mai mare cu cat rezistenta electrica a rezistorului este mai mare. Pentru obtinerea unui fotocurent de intensitate mare se utilizeaza celulele fotoelectrice cu gaz, de exemplu argon sau amestec de neon si heliu sub presiune scazuta. Fotoelectronii din celulele cu gaz fiind accelerati in campul electric intens creat de tensiunea aplicata , ionizeaza moleculele gazului incat sarcina colectata de anod nu mai este proportionala cu fluxul energetic.
Cracteristicile celulei cu gaz
Folosirea celulelor cu gaz conduc la cresterea raportului dintre intensitatea curentului si flux numita sensibilitate. Sensibilitatea celulelor fotoelectrice cu gaz este cuprinsa uintre 50 si 200μA/lm. Celula fotoelectrica are numeroase aplicatii: releul fotoelectric, televiziune cinematograful sonor, fotometrie, etc.

Fotomultiplicatorul

fotomultiplicator
Sensibilitati foarte mari se obtin folosind fotomultiplicatorul. Fotomultiplicatorul este alcatuit dintr-un tub de sticla cu vid care are un catod dintr-un material ce emite usor fotoelectroni sub influenta radiatiilor de exemplu stibiu si cesiu Prin iradierea catodului se emit electroni care sunt accelerati de campul electric si ciocnesc primul electrod de langa catod numit dinoda (Fotomultiplicatorul contine mai multe dinode conectate la o sursa electrica in asa fel incat fiecare dinoda are potentialul electric mai pozitiv decat dinoda precedenta). Prin bombardarea suprafetei primei dinode cu electroni primari (fotoelectroni) de energie suficient de mare, se emit electroni numiti electroni secundari. Raportul dintre numarul electronilor secundari emisi in urma ciocnirii electronilor primari cu dinoda si numarul de electroni primari se numeste coeficient de emisie (σ = Ns/Np). Electronii rezultati sunt accelerati spre dinoda urmatoare care se afla la un potential mai pozitiv decat precedenta si fiecare electron incident va extrage σ electroni. Procesul continua pana se ajunge la ultima dinoda si apoi la anod, astfel, ca la iesire se obtine un curent suficient de mare. Numarul de electroni ajunsi la anod in unitate de timp este de σn ori mai mare decat numarul electronilor emisi de catod in acelasi interval de timp (n este numarul de dinode). Fotomultiplicatoarele se utilizeaza in fotometrie, spectroscopie, astronomie, in fizica nucleara la detectia radiatiilor, etc.
Comfort Therm

Releul fotoelectric

  Releul fotoelectric este compus din urmatoarele parti:
-celula fotoelectrica;
-amplificator;
-releu electromagnetic.
Releul fotoelectric
Reclamă

Extensii gene
fir cu fir

pagina
  Contact:
Diana, Tel:0788892055.
Extensii gene 1

Extensii gene 2

Extensii gene 3

Extensii gene 4

Extensii gene 5

Extensii gene 6

Extensii gene 7

Extensii gene 8

Extensii gene 9 Extensii.gene.6 Extensii.gene.7

Cand se iradiaza catodul diodei, in circuitul exterior pe rezitorul de sarcina Rs apare o cadere de tensiune ce trebuie amplificata. Daca releul functioneaza in curent continuu, atunci plusul sursei se leaga prin intermediul releului electromagnetic la anodul triodei. Grupul de potentiometre P1, P2 realizeaza divizarea tensiunii. Potentiometrul P1 conectat in catod serveste la negativarea automata a grilei. Deplasand cursorul intr-un anumit sens se blocheaza trioda (cand celula fotoelectrica nu este iluminata). In acest caz releul nu functioneaza si circuitul comandat este deschis. Cu ajutorul potentiometrului P2 se regleaza tensiunea de lucru a celulei. Prin rezistorul Rs (de ordinul zecilor de megaohmi) si celula fotoelectrica legata in serie cu Rs se fixeaza negativarea grilei. Cand celula fotoelectrica este iluminata rezistenta ei interna scade grila devine mai putin negativa si curentul anodic ce trece prin releu creste determinand functionarea releului si inchiderea circuitului comandat. La incetarea iluminarii celulei fotoelectrice tubul se blocheaza si circuitul comandat se deschide. Cand alimentarea se face cu o tensiune alternativa, circuitul functioneaza numai pentru alternanta ce face anodul pozitiv in raport cu electrodul negativ (catodul). Circuitul comandat poate sa fie: o retea de iluminare a strazilor; un circuit pentru controlul dimensiunilor si sortarea obiectelor dupa dimensiuni; un circuit pentru reglarea automata a temperaturii, semnalizator de nivel; etc.




Niels.Bohr hallwachs
Radiatiile ultraviolete continute in arcul electric sunt focalizate, cu ajutorul unei lentile din cuart asupra unei placi de zinc incarcata negativ. Prin iradiere placa de zinc se descarca. Daca se foloseste o lentila de sticla fenomenul nu se mai produce, deoarece sticla absoarbe radiatiile ultraviolete.

Despre Albert Einstein

a.einstein
¤In anul 1902 A. Einstein era tanar, bine facut, inalt, cu o figura distinsa, care trada o inteligenta remarcabila. Avea nasul putin acvilin, ochii caprui si mari; purta o mustata de care nu s-a despartit toata viata Parul lung ii dadea o infatisare mai mult de artist decat de om de stiinta. Era neglijent cu imbracamintea, meteahna de care nu a scapat toata viata. In discutiile din acea perioada, A. Einstein vorbea rar, uneori chiar monoton; cand tacea dadea impresia unui om cazut pe ganduri, pe care nu-l interesa nimic din jurul lui.

¤ Dupa publicarea lucrarii cu privire la tensiunea superficiala, Einstein da la iveala in scurt timp, cu o viteza mare, rar intalnita in istoria fizicii, cateva lucrari cuprinzand idei revolutionare. Astfel in 1902 el publica "Teoria cinetica si principiul doi al termodinamicii" bazandu-se pe considerente statistice. Ideile publicate aici sunt identice cu cele dezvoltate, putin mai inainte de chimistul american J. W. Gibbs Aceasta dovedeste ca la varsta de 23 de ani A. Einstein stia sa gandeasca exact ca un savant de talia lui Gibbs.

¤ Marcel Grossmann la intalnit pe strada in ianuarie 1905 pe Albet Einstein. La vazut pe strada si la urmarit cateva clipe. A. Einstein impingea un carucior in care dormea un copil. Se opri brusc in locul cel mai nepotrivit din ceea ce priveste circulatia si, scotand cateva foi de hartie si un creion care era pastrat in buzunarul vestonului,facu grabit cateva insemnari, apoi continua drumul pentru a se opri in alt loc pentru a nota alta idee. Grossmann ii spuse: -Am citit mai demult cateva dintre articolele tale publicate in "Anale". De atunci, nimic?
-Aproape nimic.
-De ce? Te impiedica slujba?
-De loc. Este chiar interesanta, ma ajuta sa-mi dezvolt gandirea.
-Iti completezi atunci cunostintele de matematica?
-Oh, nu! Natura, se pare, e mult mai simpla decat credem noi. Ca s-o inteleg, ajunge cu prisosionta matematica pe care am invatat-o la politehnica.






sus

«Pagina precedenta     Linkuri utile      Pagina urmatoare»



Postati:

Facebook widgets   Twitter widgets   Google plus widgets   linkedin