header_br


Incursiune in lumea fizicii


Itemi semiobiectivi








Itemi semiobiectivi sunt cei prin care persoanei evaluate i se cere sa ofere un raspuns in totalitatea lui sau o parte componenta a unei afirmatii sau a unei reprezentari grafice, astfel incat aceasta sa capete sens si valoare de adevar.
Au urmatoarele caracteristici:
- trebuie sa aiba precizate: obiectivul, enuntul si schema de notare;
- raspuns limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntului sau intrebarii;
- sarcina foarte bine structurata;
- libertatea persoanei evaluate de a reorganiza informatia primita si de a oferi raspunsul in forma dorita este foarte redusa;
- pentru a oferi raspunsul corect, persoana evaluata trebuie sa demonstreze nu numai cunoasterea, dar si abilitatea de a structura, elabora cel mai potrivit raspuns.
Utilizarea acestor itemi se face cu succes mai ales in evaluarea unor rezultate ale invatarii care vizeaza niveluri scazute din domeniul cognitiv si unele capacitati relativ simple.
Dezavantaj:
- nu verifica realizarea unor capacitati si competente cu caracter foarte complex (rezolvarea de probleme, analiza, sinteza);
- raspunsul foarte scurt cerut poate inhiba, uneori, dezvoltarea abilitatilor complexe;
- sunt necesari un numar mai mare de itemi pentru fiecare zona de continut decat in cazul itemilor obiectivi.
Principalele tipuri de itemi semiobiectivi sunt:
a) Itemi cu raspuns scurt / de completare. Itemi cu raspuns scurt sunt cei pentru care persoanele evaluate trebuie sa ofere raspunsul sub forma unei propozitii, fraze, a unui cuvant, numar, simbol.
Itemi de completare sunt cei care solicita in general drept raspuns doar unul sau doua cuvinte (sau elemente de grafica), care se incadreaza in contextul-suport oferit.
La itemii cu raspuns scurt si cei de completare difera forma de prezentare a cerintei/problemei si uneori dimensiunea raspunsului cerut. Diferenta de forma a cerintei este aceea ca in primul caz se foloseste o intrebare directa, iar in al doilea caz se foloseste un enunt sau o reprezentare grafica incompleta.
Exemplu:
I. Enunt Raspundeti la intrebarea urmatoare completand raspunsul in spatiul liber de la sfarsitul ei.
Cum este impulsul mecanic al sistemelor izolate? (..............)
b) Itemi de completare
Exemplu:
II. Enunt Completati locul ramas liber, astfel incat afirmatia sa fie completa.
Daca vectorul moment cinetic al unei particule este constant (se conserva), traiectoria sa este ...............
c) Intrebari structurate
Constau din mai multe subintrebari legate printr-un element comun. Modul de prezentare include: un material (texte, date, diagrame, grafice,etc.); subintrebari; date suplimentare; alte subintrebari,
Raspunsul la fiecare subintrebare nu trebuie sa fie dependent de raspunsul corect la subintrebarea precedenta.
Exemplu:
miscarea oscilatorie III. Enunt:
Un corp de masa m este suspendat de un resort. Cand corpul este scos din pozitia de repaus (3), acesta va efectua o miscare oscilatorie armonica trecand prin pozitia de echilibru pana in doua puncte extreme (1 si 5).
1. In ce punct sau puncte modulul vitezei este maxim?
2. In ce punct sau puncte modulul acceleratiei este maxim?
3. In ce punct sau puncte modulul vitezei este nul ?
Solutiile testului




Secretele unui creier

Albert Einstein
Povestea creierului lui Albert Einstein este una foarte lunga, ce incepe in 1955, anul in care castigatorul premiului Nobel a murit in Princeton, New Jersey, la varsta de 76 de ani. Fiul sau Hans Albert si executorul Otto Nathan si-au dat acordul ca medicul patolog Thomas Harvey sa pastreze creierul pentru a efectua cercetari stiintifice. Harvey a fotografiat creierul, dupa care l-a taiat in 240 de bucati pe care le-a pastrat intr-o substanta rasinoasa. Aceste bucati au fost ulterior sectionate din nou in 2.000 de felii subtiri, care au fost studiate cu ajutorul microscopului. Ulterior, aceste studii microscopice si fotografiile cu creierul lui Einstein au fost distribuite catre 18 cercetatori din intreaga lume. Cu exceptia lamelor microscopice pastrate de Harvey, nimeni nu stie unde se gasesc astazi specimenele din creierul lui Einstein, cele mai multe fiind pierdute pe masura ce cercetatorii s-au pensionat sau au murit. In ultimele decenii, toate aceste materiale au dus la doar sase studii publicate in jurnalele stiintifice prestigioase. Cateva dintre aceste cercetari au descoperit trasaturi interesante in creierul lui Einstein, precum o densitate mai mare a neuronilor in anumite parti ale creierului si un numar neobisnuit de mare de nevroglii (celule care ajuta neuronii sa transmita impulsuri nervoase) in raport cu neuronii. Alte doua studii ce s-au aplecat asupra anatomiei creierului lui Einstein au aratat ca lobii parietali ai lui Einstein prezentau un tipar neobisnuit al circumvolutiunilor. Aceste studii s-au bazat, insa, pe cateva poze puse la dispozitie de Harvey.
Thomas Harvey a murit in 2007, iar in 2010 mostenitorii sai au decis sa transfere toate materialele sale catre National Museum of Health and Medicine (NMHM), o institutie a Armatei SUA. Acest lucru a permis efectuarea unui nou studiu asupra creierului lui Einstein, rezultatele fiind publicate de curand in jurnalul Brain.
Antropologul Dean Falk de la Florida State University, neurologul Frederick Lepore de la Scoala Medicala Robert Wood Johnson si Adrianne Noe, directorul NMHM, au colaborat pentru a analiza 14 fotografii ale creierului lui Albert Einstein ce nu au mai fost niciodata facute publice.
Echipa de cercetatori a comparat creierul lui Einstein cu creierele a 85 de oameni ce au fost deja descrise in literatura de specialitate si au descoperit ca, intr-adevar, fizicianul beneficia de un organ special. Desi creierul sau avea dimensiuni obisnuite (cantarind 1230 de grame), mai multe regiuni prezentau circumvolutiuni suplimentare si pliuri nemaivazute la alti subiecti. De exemplu, regiunile din partea stanga a creierului, ce faciliteaza perceptia senzoriala si controlul fetei si al limbii, erau mult mai mari decat in mod obisnuit. De asemenea, cortexul prefrontral, regiune asociata planificari, atentiei si perseverentei in momentele dificile, era mult mai mare fata de alte creiere. "In fiecare lob erau regiuni cu circumvolutiuni extrem de complicate", afirma Falk. In ceea ce priveste regiunile marite asociate fetei si limbii, Falk crede ca acestea ar putea explica celebra vorba a lui Einstein, care spunea ca gandirea sa este de multe ori "musculara", fara a lua forma cuvintelor. De multe ori, aceasta declaratie este interpetata in mod metaforic, insa Falk spune ca "ar putea fi o forma prin care Einstein descria modul extraordinar in care isi folosea cortexul motor", ce are legatura cu conceptualizarile abstracte.
Falk subliniaza ca mediul in care a crescut Einstein este la fel de important in intelegerea genialului fizician ca si creierul acestuia. Cercetatorul relateaza ca parintii lui Albert Einstein au dorit sa-l cultive, incurajandu-l sa fie independent si creativ. Acestia nu l-au sustinut doar in eforturile stiintifice, ci si in muzica, finantandu-i lectiile de pian si de vioara. Falk afirma ca regiunea din creierul fizicianului asociata talentului muzical era foarte dezvoltata.
Sursa: Mediafax

Conversia oC(Celsius) «» oF(Fahrenheit)
Introduceti un numar intr-unul dintre domeniile de mai jos:
Celsius
Fahrenheit



b2


Orientare




banner.a.einstein bac1
Ceea ce avem de invatat sa facem, invatam facand.     Aristotel.
placeholder

Epigrame

¤ Cu sorcova unor lenesi
Ar pleca sa sorcoveasca
Dupa datina si ei,
Dar carnetul lor de note
E o sorcova de trei!

¤ Din clasa
Au inceput toti nervii sa m-apuce
Vazand cum buna mea amica,
Mia,
Adeseori spre tabla cand se duce
Isi ia intotdeauna si prostia.

¤ Unui elev superstitios
A crezut in sfinti si stele
In noroc si in proptele,
Si-are astazi o matura...
Incultura

¤ Unui elev slab pregatit si uituc
Ghinion catastrofal
La profesorul cel nou!
I-ar fi dat extemporal
Tocmai cand n-avea stilou!

¤ Unui elev
Are si calculator
Dar la note n-are spor!
Cica nu s-a inventat
Si-o masina de-nvatat!

¤ Unei eleve , la fizica
A-nceput de-un timp reculul
De la cald spre zona rece!
Oscileaza ca pendulul:
De la unu pan'la zece!

¤ Scuza lenesului plimbaret
Scoala, nu zic, o fi buna
Cand oi fi ceva mai mare,
Insa ora de romana
Pica-n ora de plimbare!

Bacalaureat fizica

sus

« Pagina precedenta     Linkuri utile      Pagina urmatoare »



Postati:

Facebook widgets   Twitter widgets   Google plus widgets   linkedin