header_br


Incursiune in lumea fizicii








Miscarea oscilatorie


miscarea oscilatorie
I. Un corp cu masa de 1kg este suspendat de un arc si ramane in echilibru in punctul 3. El este deplasat 4cm in jos catre punctul 5, apoi este lasat liber. In timpul primelor cateva oscilatii el efectueaza o miscare oscilatorie armonica cu o perioada de 0,8s.
1. In ce punct, sau puncte, marimea acceleratiei oscilatorului armonic este maxima?
A) Numai in punctul 1;  B) Numai in punctul 3;  C) Numai in punctul 5;  D) Numai in punctele 2 si 4;   E) Numai in punctele 1 si 5.
2. In ce punct, sau puncte, marimea vitezei oscilatorului armonic este maxima?
A) Numai in punctul 1;  B) Numai in punctul 3;  C) Numai in punctul 5;  D) Numai in punctele 2 si 4;   E) Numai in punctele 1 si 5.
3. In ce punct, sau puncte, sensul acceleratiei oscilatorului armonic este opus sensului vitezei?
A) Numai in punctul 1;  B) Numai in punctul 3;  C) Numai in punctul 5;  D) Numai in punctele 2 si 4;   E) Numai in punctele 1 si 5.
4. Daca corpul a fost initial deplasat 2cm fata de punctul 4 si lasat liber, care ar fi fost perioada oscilatiilor?
A) 3.2s;   B) 1.6s;   C) 0.8s;    D) 0.4s;    E) 0.2s.
II. Graficul din figura reprezinta variatia vitezei unui punct material in functie de timp.
Analizati graficul si stabiliti:
variatia vitezei in timp
1. In ce interval de timp mobilul se misca uniform?
A) In intervalul(0,t2);   B) In intervalele (0,t2) si (t5,t6);  C ) In intervalele (t2,t3) si (t6,t7);  D) In intervalul(t3,t5);   E) In intervalul(t2,t3).
2. In ce interval acceleratia are cea mai mare valoare?
A) In intervalul(0,t1);  B) In intervalul(t1,t2);  C) In intervalul(t3,t4);  D) In intervalul(t4,t5);  E) In intervalul(t5,t6);
3. Ce valoare are acceleratia mobilului in intervalul (t1,t2)?
A) 0.5m/2;  B) 1.5m/s2;  C) 2m/s2;  D) 4m/s2;  E) 5m/s2.
4. Ce distanta parcurge mobilul in intervalul de timp (0,t1)?
A) 1m;   B)5m;    C) 16m;    D) 5.25m;   E) 3.75m.
5. Ce distanta parcurge mobilul in intervalul de timp (t1,t2)?
A) 1m;   B)5m;    C) 16m;    D) 5.25m;   E) 3.75m.
6. Ce distanta parcurge mobilul in intervalul de timp (t2,t3)?
A) 1m;   B)5m;    C) 16m;    D) 5.25m;   E) 3.75m.
7. Ce distanta parcurge mobilul in intervalul de timp (t3,t5)?
A) 1m;   B)5m;    C) 16m;    D) 5.25m;   E) 3.75m.
8. Ce distanta parcurge mobilul in intervalul de timp (t6,t7)?
A) 1m;   B)5m;    C) 16m;    D) 5.25m;   E)0m.
9. Ce fel de miscare descrie mobilul in intervalul de timp (t3,t5)?
A) Miscare accelerata;    B) Miscare accelerata pe intervalul de timp (t3,t4) si incetinita pe intervalul de timp (t4,t5);   C) Miscare incetinita pe intervalul de timp (t3,t4) si accelerata pe intervalul de timp (t4,t5);   ) E) Miscare incetinita.
10. Ce fel de miscare descrie mobilul in intervalul de timp (t5,t6)?
A) Miscare accelerata;    B) Miscare incetinita;   C) Miscare uniforma.
Solutiile testului


b2


Conversia oC(Celsius) «» oF(Fahrenheit)
Introduceti un numar intr-unul dintre domeniile de mai jos:
Celsius
Fahrenheit
Orientare







banner.a.einstein bac1
Ceea ce avem de invatat sa facem, invatam facand.     Aristotel.

placeholder

Cooperare internationala

Istoria ne relateaza ca Leon al Bizantului a primit asa cum se cuvenea textul de o prioritate absoluta, continand stiinta cea noua a Algebrei compusa de robul lui Allah, Abu Abdalla Musa al - Horezmi (unul din percursorii algebrei, astronom) aflat la curtea califului Harun al - Rasid din Bagdad. In semn de reciprocitate, Leon i-a trimis califului Harun al - Rasid o colectie de vechi manuscrise grecesti. Dar nu a putut trimite astronomi la Tadmor , asa cum ia cerut califul, deoarece, in tinuturile sale, stadiul cunostintelor de matematica nu depasa textele consacrate folosirii abacului (Instrument alcatuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile colorate si care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice).


Bacalaureat fizica

Androizi

Creierul uman este, de departe, cel mai complex mecanism pe care ni l-a aratat, pana acum, natura, iar ideea de a construi un creier artificial la fel de performant pare a fi, la o prima vedere sortita esecului. Fizicieni reunumiti, ca de exemplu Roger Penrose de la Universitatea Oxford, sustin ca indiferent de progresele care se vor face in domeniul tehnologiei, masinile vor continua sa fie incapabile sa reproduca rationamentele umane. "Personal, cred ca ne apropiem mai degraba de posibilitatea de a clona fiinte umane decat de a realiza un robot de talia lui Data. Totusi, progresele care s-au facut in ultima perioada in domeniul inteligentei artificiale nu sunt tocmai de neglijat", spune Florin Mingireanu. Sunt de la sine intelese motive care stau in calea clonarii umane. De ce am fi, insa, tentati sa cream asemenea roboti? Raspunsul ni-l da chiar cel care l-a creat pe Data:(Pagina urmatoare) Sursa: DailyGalaxy

sus

«Pagina precedenta      Pagina urmatoare»



Postati:

Facebook widgets   Twitter widgets   Google plus widgets   linkedin