header_br


Incursiune in lumea fizicii


Principiul fundamental al dinamicii








I. 1. Un om impinge o lada cu o forta de 150 N. Lada se deplaseaza uniform cu viteza de 0,5m/s. Ce se poate afirma despre fortele care actioneaza asupra lazii?
Se da; μ = 0.2 si g ≈ 10m/2 .
A) forta exercitata de om este egala cu greutatea lazii;
B) forta exercitata de om este mai mare decat forta de frecare;
C) forta exercitata de om este egala cu forta de frecare;
D) forta de frecare este mai mica decat greutatea lazii;
E) forta de frecare este egala cu greutatea lazii.
2. Greutatea lazii este:
A) 550N;   B) 650N;   C) 750N;    D) 800N;    E) 850N.
3. Masa lazii este:
A) 550kg;   B) 65kg;   C) 750kg;    D) 75kg;    E) 85kg.
II. Urmatoarele grafice arata, forta care actioneaza asupra unui corp cu masa m = 1kg in functie de distanta, corpul fiind miscat din repaus. In toate cazurile forta care actioneaza asupra corpului este Ff cand corpul a fost miscat pe distanta df.
Variatia fortei
1. In care caz ar avea corpul cea mai mare viteza dupa parcurgera distantei df?
A) A;   B) B;   C) C;    D) D;    E) E.
2. In care caz acceleratia finala a corpului ar fi mai mica decat acceleratia initiala?
A) A;   B) B;   C) C;    D) D;    E) E. III. Un corp de masa m = 0.2 kg se deplaseaza cu viteza v1 = 6m/s dupa o directie ce formeaza unghiul θ cu normala la un perete fix. In urma ciocnirii cu peretele, valoarea vitezei nu se modifica iar directia vitezei formeaza acelasi unghi θ cu normala la perete.
1. Unitatea de masura a impulsului este;
A) N·m;    B)kg·m/s2;    C) kg/s;    D) kg·m/s;    E) kg·s/m.
2. Variatia impulsului are directia:
A) Directia vectorului viteza inainte de ciocnire;
B)Directia vectorului viteza dupa ciocnire ;
C) Directia normala pe perete cu sensul spre perete;
D) Directia normala pe perete cu sensul spre corp;
E) Nici o varianta nu este corecta.
3. Variatia impulsului corpului in urma ciocnirii pentru un unghi de incidenta de 30o are valoarea:
A) 1.078N·s;    B) 2.078N·s;    C) 3.078N·s;    D) 2.4N·s;    E) 3.5N·s.
4. Variatia impulsului corpului in urma ciocnirii pentru un unghi de incidenta de 0o are valoarea:
A) 1.078N·s;    B) 2.078N·s;    C) 3.078N·s;    D) 2.4N·s;    E) 3.5N·s.
IV. Un corp tras de o forta constanta aluneca fara frecare pe un suport orizontal. Intr-un interval de timp de 0.3s viteza se schimba de la 0.2m/s la 0.4m/s. La a doua incercare corpul este tras cu o forta diferita. In acelasi interval de timp viteza variaza de la 0.5m/s la 0.8m/s.
1. Care este raportul dintre cea de-a doua forta si prima?
A) 1/3;    B)2/3;    C) 3/2;    D) 4/3;    E) 5/3.
2. Daca corpul este tras cu a doua forta timp de 0.9s, ce variatie a vitezei rezulta?
A) 0.9m/s;    B)1m/s;    C) 1.5m/s;    D) 1.9m/s;    E) 2m/s.
V. Diagramele din figura de mai jos reprezinta vitezele si fortele care actioneaza asupra unui corp in cinci situatii diferite.
Principiul fundamental
1. Care diagrama corespunde momentului in care corpul isi modifica directia de deplasare?
A) I;    B) II;    C) III;    D) IV;    E) V.
2. Care diagrama corespunde momentului in care corpul isi mareste viteza?
A) I;    B) II;    C) II si V;    D) IV;    E) IV si V.
3. Care diagrama corespunde momentului in care corpul se misca rectiliniu si uniform?
A) I;    B) II;    C) III;    D) IV;    E) V.
4. Care diagrama corespunde momentului in care corpul este franat?
A) I;    B) II;    C) III;    D) IV;    E) V.
Solutiile testului


b2


Conversia oC(Celsius) «» oF(Fahrenheit)
Introduceti un numar intr-unul dintre domeniile de mai jos:
Celsius
Fahrenheit

Orientare

Mecanismul trasnetului

Trasnetul este o descarcare electrica foarte lunga insotita de o lumina vie si un zgomot puternic, care se produce intre un nor si pamant sau un obiect de pe pamant (copac cladire etc.). Lungimea descarcarii poate ajunge la cativa kilometri. Canalul descarcarii este o coloana de gaze ionizate si fierbinti. Prin ionizare (producerea de electroni liberi si de ioni) un gaz devine bun conducator de electricitate, similar cu metalele. De gradul de ionizare depinde si conductivitatea electrica (inversul rezistentei electrice R = U/I, [R]si = Ω) a gazelor. Aceasta conductivitate permite astfel trecerea unui curent electric prin aerul atmosferic, dand nastere unui trasnet. Sursa acestuia trebuie cautata in norii de furtuna electrizati. Picaturile de apa sau fulgii de zapada sunt electrizati in nor, prin diferite procese. Ionizarea cea mai intensa apare in regiunea in care se formeaza fulgi de zapada sau cristale de gheata. Aceasta informatie s-a obtinut in primul rand datorita zborurilor de cercetare, efectuate in interiorul norilor de furtuna. Trasnetele pot fi: singulare - cu o singura lovitura - si trasnete multiple cu cateva lovituri de-a lungul aceluiasi canal, intr-un timp de 0,1-1 s In afara de trasnete multiple, care lovesc intr-un singur punct, mai apar si serii de trasnete ale caror lovituri succesive sunt indreptate spre mai multe puncte de pe pamant, situate la distante de circa 1km.
Prima lovitura de trasnet se compune din doua parti. Mai intai se dezvolta o descarcare prealabila, in trepte, pornind de sus in jos, adica de la norul de furtuna spre pamant. Lungimea unei trepte este de cativa zeci de metri. Dupa ce s-a format o trapta luminoasa, care ionizeaza o noua portiune de canal, intervine o pauza de aproximativ 1o μs. Dupa acest timp se formeaza o noua treapta, avand o durata mult mai scurta. Pe masura ce descarcarea prealabila in trepte se apropie de pamant intervine o noua etapa a primei lovituri, anume descarcarea principala, care se dezvolta de jos in sus de-a lungul canalului pregatit de descarcarea prealabila, deci in sens invers. Viteza descarcarii inverse este de 10 - 100 m/μs. Trasnetele la care primele descarcari prealabile in trepte pornesc de sus in jos numite trasnete de sus care sunt recunoscute usor pentru ca au ramificatii indreptate in jos. Aceste trasnete predomina la obiecte nu prea inalte, pana la circa 200 m, legate de pamant.



banner.a.einstein bac1
Ceea ce avem de invatat sa facem, invatam facand.     Aristotel.


placeholder

Despre delfini

Delfini S-a demonstrat ca delfinii pot produce peste 25 de tipuri de sunete cu semnificatii diferite. Astfel de sunete sunt: fluieraturi(in caz de agitatie), latrat (in timpul urmaririi pradei), mieunat(in timp ce se hranesc), clampanit de maxilare (pentru intimidarea si sperierea indivizilor de aceeasi specie), etc. Delfinii pot receptiona atat infrasunetele cat si ultrasunetele.
Trasnet
Bacalaureat fizica
sus

« Pagina precedenta      Pagina urmatoare»



Postati:

Facebook widgets   Twitter widgets   Google plus widgets   linkedin