I. Pe un carucior este montat ca in figura un pendul (o bila suspendata de un fir). Caruciorul se deplaseaza spre dreapta.
Observand pozitia pendulului in timpul deplasarii caruciorului, constatam ca la momente diferite firul are inclinari diferite fata de
orizontala. Iata cateva pozitii ale acestuisa.

1. Care din pozitiile pendulului corespunde miscarii caruciorului cu viteza constanta?
A) I; B) I sau II; C) III; D) V; E) IV sau V.
2. Care din pozitiile pendulului indica accelrarea caruciorului?
A) I; B) I si II; C) III; D)V; E) IV si V.
3. Care din pozitiile pendulului indica franarea caruciorului?
A) I; B) I si II; C) III; D)V; E) IV si V.
II. Un cosmonaut efectueaza urmatoarele experimente, mai intai pe Pamant apoi pe Luna:
a. cantareste un corp cu ajutorul balantei;
b. masoara alungirea unui resort sub actiunea unui corp suspendat de el (vezi figura din pagina precedenta);
c. imprima aceluiasi corp legat de acelasi resort orizontal o acceleratie de 1m/s
2 si masoara alungirea resortului.
Care din cele trei experimente va avea rezultate identice pe Pamant si pe Luna?
A) Experimentul a; B) Experimentul b; C) Experimentul c; D)Experimentele a si b; E) Experimentele a si c.
III. Pe platforma mobila care se deplaseaza in sensul sageti din figura a) de mai jos se afla un vas cu apa. Observand suprafata apei in diferite momente ale miscarii se constata ca ea isi modifica unghiul de inclinare fata de orizontala.
1. Care dintre desene reprezinta pozitia apei in timpul franarii platformei?
A) I; B) I sau II; C) III; D) V; E) IV sau V.
2. Care dintre desene reprezinta pozitia apei in cursul accelerarii platformei?
A) I; B) I sau II; C) III; D) V; E) IV sau V.
3. Care dintre desene reprezinta pozitia apei in timpul deplasarii platformei cu viteza constanta?
A) I; B) I sau II; C) III; D) V; E) IV sau V.
Solutiile testului
Robotii
Profesorul Michio Kaku sustine ca doua piedici pe care cercetatorii trebuie sa le treaca pentru a putea crea roboti inteligenti sunt:
"recunoasterea tiparelor si... bunul simt". "Robotii pot sa vada mai bine decat noi, dar nu inteleg ce vad", scrie profesorul in cartea sa,
"Fizica imposibilului". "Cand paseste intr-o camera, un robot vede o multime de linii si de curbe, nu obiecte.
Creierul nostru recunoaste obiectele fara ca noi sa ne dam seama, facand trilioane de trilioane de operatii, o activitate de care nu
suntem constienti", afirma Michio Kaku. Cea de-a doua piedica este bunul simt, in opinia fizicianului: "Oamenii stiu ca apa e uda,
ca mamele sunt mai batrane decat fiicele, ca timpul nu curge invers... Dar nu exista nici o expresie matematica prin care sa ajungem
la aceste concluzii, iar pana acum am esuat in a incorpora aceste legi de bun simt intr-un computer, pentru ca sunt mult prea multe".
Solutia pentru construirea unui "Data" poate fi imitarea modului in care invata copiii. Specialistii de la Massachusetts Institute of
Technology, USA, au reusit cu ani in urma sa creeze primii roboti care au deprins mersul lovindu-se de obstacole, pe modelul insectelor.
Astazi, unii dintre "urmasii" acestora au ajuns pe Marte, de unde ne-au si trimis fotografii. Totusi, atunci cand s-a incercat
reproducerea mecanismelor de invatare ale speciilor evoluate, masinile au dat gres.(Sursa: descopera.ro)