header_br


Incursiune in lumea fizicii


Teste fizica









Prezentarea capitolului

Scopul acestui capitol este de a prezenta metode de testare a cunostintelor si a gradului de intelegere a problemelor de fizica abordate. Speram ca explicatiile care insotesc testele vor permite reamintirea unor elemente utile. Pentru a promova un examen, tanarul in primul rand trebuie sa inteleaga materialul predat si in al doilea rand sa aplice cunostintele dobandite in rezolvarea unor teste sau probleme. Multi tineri cand se pregatesc pentru examene se concentreaza mai mult asupra intelegerii materialului predat, neglijind aplicarea cunostintelor dobandite in practica (teste si probleme de fizica), adeseori cu consecinte nefericite.
Consultand acest capitol si alte site-uri asemanatoare cu putin inaintea examenului de exemplu: Circuite electrice si altele, tanarul poate determina rapid profunzimea cunostintelor sale. In continuare, el isi revede si consolideaza cunostintele, acolo unde constata ca este necesar, si numai apoi poate trece la teste si rezolvari de probleme de fizica. In general, pentru fixarea si consolidarea cunostintelor si pentru aplicarea lor in practica in forme variate este mai fertila munca individuala.
Capitolul se adreseaza tinerilor care se pregatesc pentru liceu si facultate, dar acest capitol poate fi interesant pentru toti cei care sunt atrasi de acest domeniu al fizicii.

Evaluarea

Evaluarea rezultatelor invatarii trebuie sa aiba in vedere contributia acestor rezultate la dezvoltarea competentelor propuse. Din acest motiv, instrumentele utilizate trebuie sa permita atat evaluarea cunostintelor dobandite cat si gradul de realizare a abilitatilor urmarite. Esenta evaluarii este cunoasterea efectelor activitatii desfasurate, pentru ca pe baza informatiilor obtinute, aceasta activitate sa poata fi ameliorata in timp. Evaluarea inseamna:
- masurare cu instrumente si procedee specifice;
- interpretarea si aprecierea rezultatelor.
In concluzie evaluarea consta in interpretarea datelor prin intermediul instrumentelor de masura.

Functiile evaluarii

Principalele functii ale evaluarii sunt (I. Neacsu, A. Stoica):
- Functia diagnostica, are in vedere depistarea lacunelor si greselilor persoanelor evaluate si inlaturarea acestora. Feedback-ul primit de evaluator ii permite acestuia sa-si modifice modul si tehnicile de predare si sa verifice daca persoana evaluata a interpretat corect cunostintele transmise. Functia diagnostica se realizeaza prin teste de cunostinte de tip diagnostic.
- Functia prognostica, care pune in evidenta performantele viitoare ae persoanei evaluate. Acest lucru prezinta o importanta deosebita deoarece, se pot lua la timp decizii privind orientarea scolara si profesionala a celui evaluat. Functia prognostica se realizeaza prin teste de aptitudini, dar si prin teste pedagogice care verifica calitatea invatarii si a capacitatii solicitate de activitati viitoare.
- Functia de selectie, intervine atunci cand se doreste clasificarea si admiterea candidatilor la examenele si concursurile scolare, sau cand se urmareste o ierarhizare a unui grup de persoane. Testele standardizate de tip normativ (pot fi administrate, cotate si interpretate in conditii identice).
Proba de evaluare

Orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre evaluator se numeste proba de evaluare. Probele de evaluare sunt:
- traditionale:
Probele scrise permit ca intr-un timp scurt sa se verifice un numar mare de persoane.
Probe orale. Este necesar ca intrebarile sa depaseasca cerinta simpla de reproducere a cunostintelor, solicitand interpretarea si prelucrarea lor, capacitatea de a opera cu ele, de a le aplica in practica. proba orala Proba orala poate fi curenta sau finala. Aceasta se realizeaza in timpul orelor (lectiilor) si se desfasoara frontal sau individual. Proba finala are loc in ore special destinate: la sfarsit de capitol, de semestru, de an scolar sau la examene.
Probe practice ofera posibilitatea evaluarii capacitatii persoanelor de aplicare a cunostintelor in practica, precum si gradul de stapanire a priceperilor si deprinderilor formate. Aceasta proba impune folosirea unor dispozitive sau aparate, executarea unor experimente sau lucrari experimentale, lucrari in laborator, in ateliere, observatii utilizand anumite tehnici specifice de lucru, disectii, desene, schite, grafice etc.
- alternative(observarea sistemica a tinerilor; investigatia; proiectul; portofoliul; temele si autoevaluarea.)
Observarea sistemica a tinerilor are loc pe tot parcursul desfasurarii procesului de invatamant. Aceasta vizeaza nu atat comportamentele finale ale tanarului, cat, mai ales, formarea unor judecati asupra eficacitatii invatarii. Ea solicita ca fiecare comportament realizat de tanar sa fie masurat intre anumite limite.
Investigatia. Se face in mod sistematic un studiu amanuntit, cu scopul de a cunaoaste o persoana.
Verificarea prin proiecte permite o apreciere complexa si nuantata a invatarii si, mai ales, identificarea unor elemente de performanta individuala a tinerilor, care isi au originea in motivatia lor intrinseca pentru activitatea desfasurata. Pentru ca rezultatele evaluarii sa aiba o anumita semnificatie pentru evaluatori, evaluati, institutii si societate, instrumentele de evaluare (sau probele de evaluare) prin care se efectueaza masuratorile, trebuie sa aiba anumite calitati:
- validitatea este calitatea unei probe de evaluare ce masoara exact ceea ce este destinata sa masoare;
- fidelitatea care reprezinta calitatea unei probe de evaluare de a da rezultate constante in cursul aplicarii ei succesive;
- obiectivitatea se refera la gradul de concordanta intre obiectivele curriculare si aprecierile facute de evaluatori independenti, in ceea ce priveste un raspuns "bun" pentru fiecare dintre itemii unei probe;
- aplicabilitatea care reprezinta calitatea unei probe de evaluare de a fi administrata si interpretata cu usurinta.
Evaluarea presupune o anumita metodologie, in stabilirea careia trebuie date raspunsuri la anumite intrebari:
- pe cine evaluam? (o persoana; un grup de persoane de aceeasi varsta; toate persoanele aflate la pregatire.);
- cand evaluam? (de cate ori pe an; la date fixe; continuu.)
- cu ce? (probe scrise/orale/practice; observatia directa in timpul activitatii; tehnici de autoevaluare; referate/proiecte; portofolii.)
- pentru cine? (evaluati; parinti; evaluatori; factori de decizie; institutii/persoane care vor angaja viitori absolventi.)
- in functie de ce? (- functie motivationala care se manifesta prin valorificarea pozitiva a feed-back-ului oferit de evaluare, in sensul aprecierii propriei activitati; - functia de orientare scolara care consta in alegerea unei anumite forme de educatie.) Se face o comparatie intre cunostintele dobandite de o persoana si obiectivele curriculare.


Conversia oC(Celsius)«»oF(Fahrenheit)
Introduceti un numar intr-unul
din domeniile de mai jos:
Celsius
Fahrenheit

Orientare



banner.a.einstein bac1

placeholder

Vorbe intelepte

¤ Gandurile mari si intelepte vin din inima!

¤ Toti oamenii se cred apti sa dea sfaturi dar pre intelepti pentru a le primi!

¤ Tristetea isi scrie sperantele pe nisip; varsta inainteaza ca marea si le sterge!

¤ Limba e cea mai primejdioasa arma; de o rana te tamaduiesti mai usor decat de o vorba.

¤ Banuielile fac mai mult rau celui care le are, decat celui pe care il viseaza.

¤ Natura a pus oamenii pe picior de egalitate, dar educatia i-a separat.

¤ Sunt barbati care nu pot pastra nimic - nici macar sotia.


Albert Einstein (1879-1955)

a.einstein
Toata lumea este de acord ca Albert Einstein a fost un geniu, iar aceasta opinie generala i-a facut pe multi sa se intrebe "care e secretul geniului lui Einstein?". Multi cercetatori au presupus ca este nevoie de un creier cu adevarat special pentru a concepe teoria relativitatii si alte descoperiri geniale care stau la baza fizicii moderne.
Un nou studiu ofera cateva raspunsuri la acest mister. Cercetarea a fost efectuata cu ajutorul a 14 fotografii recent descoperite in care creierul lui Einstein fusese imortalizat la scurt timp dupa moarte. Cercetatorii au concluzionat ca, intr-adevar, creierul sau era neobisnuit in mai multe feluri. Cu toate acestea, cercetatorii nu au descifrat inca modul in care circumvolutiunile suplimentare pe care le-au descoperit in creierul lui Einstein au influentat abilitatile extraordinare ale fizicianului.


img2 bacalaureat.fizica
sus

« Home      Pagina urmatoare »



Postati:

Facebook widgets   Twitter widgets   Google plus widgets   linkedin