header_br


Incursiune in lumea fizicii


Teste optica geometrica







1. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a. Indicele de refractie al unui mediu in raport cu altul depinde numai de natura celor doua medii;
b. Indicele de refractie al unui mediu in raport cu altul depinde numai de lungimea de unda a luminii;
c. Indicele de refractie al unui mediu in raport cu altul depinde de natura celor doua medii si de culoarea luminii;
d. Un mediu este izotrop daca preoprietatile lui fizice sunt identice pe orice directie;
e. Din categoria corpurilor care nu transmit lumina fac parte corpurile translucide;
f. Indicele de refractie absolut a unui mediu este egal cu indicele de refractie a acelui mediu in raport cu aerul;
g. Cand lumina trece dintr-un mediu mai putin dens in altul mai dens , valorile unghiului de refractie r sunt cuprinse intre 0o si unghiul limita pentru toate valorile unghiului de incidenta cuprinse intre 0o si 90o;
h. La trecerea luminii dintr-un mediu mai putin dens in unul mai dens, unghiul de refractie este mai mare decat unghiul limita;
i. Un oservator de pe Pamant vede imaginea virtuala a Soarelui;
j. Refractia atmosferica are ca efect micsorarea zilei cu aproximativ o ora;
k. O lama cu fete plan paralela transparenta privita sub unghi de incidenta mic (sub 5o) pare mai groasa decat este in realitate;
l. Imaginea unui obiect privit printr-o lama cu fete plan paralele transparenta este nedeformata, dar deplasata;
m. Unghiul limita la trecerea luminii din aer in apa este
sinl = napa/naer;
n. Un copil deplaseaza o piatra aflata pe fundul unui lac plat prin introducerea unui bat pe directia pietrei;
o. Unghiul de incidenta i si unghiul de refractie r, verifica relatia sin i/sin r = n21;
p. Prisma care are sectiunea principala un triunghi dreptunghic isoscel produce doua reflexii totale cand lumina incidenta cade normal pe ipotenuza;
r. Marirea liniara transversala a unei lentile convergente este pozitiva daca imaginea obiectului este reala si rasturnata.

2. Un sistem afocal avand prima lentila convergenta iar a doua divergenta (luneta Galilei) formeaza pentru un obiect real indepartat o imagine:
a. dreapta si virtuala;   b. dreapta, reala si mai mica;    c. rasturnata si reala, marimea depinzand de pozitia obiectului;   d, rasturnata reala si mai mica decat obiectul.

3. In care dintre aparatele optice de mai jos obiectul pentru ocular este virtual?
a. microscop;  b. luneta astronomica;  c. luneta Galilei;  d.telescop.

4. Trei raze parcurg acelasi drum optic, prima in vid (n1 = 1), a doua in aer (n2 > 1), a treia in aer incalzit (n3 < n2). Cum sunt drumurile geometrice (n creste cu densitatea)?
a.d1 < d2 < d3;  b. d1 > d2 > d3;
c. d1 < d3 < d2;  d. d1 > d3 > d2.

5. Pentru un sistem de doua lentile coaxiale notam:
F1 = focarul obiect al primei lentile
F'1 = focarul imagine al primei lentile
F2 = focarul obiect al celei de a doua lentile
F'2 = focarul imagine al celei de a doua lentile.
Daca sistemul este afocal atunci coincid:
a. F1 = F2,  b. F1 = F'2;   c. F'1 = F'2;  d. F'1 = F2.
6. O lentila convergenta are distanta focala f si in apa f '. Cunoscand indicele de refractie al apei, n, indicele de refractie al lentilei este dat de relatia:
a. (f ' - f)/(f ' - f·n);  b. f '(n - 1)/f·n;   c. (f ' - f)/(f '/n - f);
d. f '(n - 1)/f.

7. O imagine dreapta, virtuala si mai mare decat obiectul se poate obtine cu o oglinda atunci cand:
a. oglinda este concava, obiectul este situat intre centru si focar;
b. oglinda este convexa, obiectul este situat intre centru si focar;
c. oglinda este concava, obiectul este situat intre focar si oglinda;
d. oglinda este convexa, obiectul este situat intre focar si oglinda;

Solutiile testului


Conversia oC(Celsius)«»oF(Fahrenheit)
Introduceti un numar intr-unul
din domeniile de mai jos:
Celsius
Fahrenheit

Orientare

Trasnetul

Pericolul pe care-l prezinta o descarcare electrica pentru linii electrice, instalatii electrice, cladiri, arbori, animale si oameni, depinde de intensitatea curentului care cicula prin canalul descarcarii. Partea cea mai importanta a curentului unei descarcari atmosferice este curentul de impuls, care insoteste descarcarea principala sau inversa. Durata curentului de impuls este foarte scurta, adeseori de ordinul unor zecimi si sutimi de μs; valoarea intensitatii acestui curent este de ordinul miilor de amperi (kA). Curentii de trasnet pot provoca in instalatii electrice cresteri mari de tensiune. Datorita caderilor de tensiune pe impedanta circuitului si pe rezistenta de legare la pamant apar cresteri de tensiune, care pot atinge milioane de volti. Se stie ca orice trasnet este insotit de efecte luminoase si acustice caracteristice. Efectele luminoase sunt determinate de procesele de ionizare intensa care au loc in timpul descarcarii principale; in cadrul ciocnirilor intense dintre particule acestea emit fotoni cu frcventa cuprinsa in domeniul vizibil. Ceea ce vedem noi este de fapt ultima etapa a unui trasnet (descarcarea principala). Explicatia producerii tunetului este urmatoarea: curentul electric din canalul descarcarii principale apare intr-un timp foarte scurt. In timpul dezvoltarii curentului are loc incalzirea intensa a aerului si o dilatare brusca a acestuia, in canalul descarcarii. Ca urmare a acestei dilatari apare si un sunet de o intensitate cu atat mai ridicata cu cat viteza de dezvoltare a curentului si deci efectul de dilatare a aerului este mai mare. Dupa producerea descarcarii principale temperatura aerului scade, ceea ce duce la deplasari bruste de aer si ca urmare la aparitia unui nou zgomot, mai putin intens si de tonalitate mai joasa. Cum viteza luminii este de 3·108 m/s, iar viteza sunetului de circa 320 m/s apare un interval intre momentul in care vedem trasnetul si momentul in care auzim tunetul. In afara descarcarilor spre pamant mai apar si descarcari intre nori sau intre parti de nori numite fulgere care prezinta importanta pentru avioane.


banner.a.einstein bac1

placeholder

Viteza si timpul

clepsidra Conform relatiei t' = [t - (v/c2)·x]/√(1 - v2/c2), viteza mobilului influenteaza curgerea timpului. Pentru a demonstra aceasta afirmatie sa presupunem ca durata unui eveniment masurata in sistemul mobil O' este Δt', iar in sistemul fix este Δt, atunci relatia intre cele doua durate este Δt' = Δt·√(1 - v2/c2)   1). In orice sistem inertial fata de care locul in care se desfasoara evenimentul se deplaseaza cu o viteza v → c (viteza luminii in vid) durata evenimentului este mai mare, adica are loc o dilatare a duratei. De exemplu, o nava se deplaseaza timp de 1 an cu v = 0.8·c atunci pentru cei de pe Pamant durata zborului calculata cu relatia 1) este ≈ 2.77 ani. In aceste conditii cei de pe nava ar putea spune ca au calatorit in viitor (paradoxul gemenilor). Acest lucru nu este realizabil deoarece odata cu cresterea viezei v → c si masa creste catre infinit, iar dimensiunea corpului pe directia miscarii tinde catre zero, ceea ce este imposibil ca un corp cu masa infinita sa aiba volumul zero.

modelul.atomic bacalaureat.fizica